O scrisoare impresionanta a unui roman din Scotia

Aceasta scrisoare am primit-o pe facebook de la o prietena din Sydney

Ea este medic si desi a facut facultatea de medicina la Cluj a lucrat in oncologie (cancere) aici a trebuit sa mai faca catva ani de facultate si examene peste examene dar a reusit dupa 4ani jumatate sa poata sa inceapa sa profeseze desigur inca catva ani sub indrumare .

O Scrisoare Impresionanta a unui Roman by Alexandrov Adrian on Saturday, June 16, 2012 at 9:05am

1 decembrie. Scrisoare deschisă către dl. senator Viorel Badea.Am primit ieri, pe grupul yahoo romaniansinedinburgh, o scrisoare din partea d-lui senator Viorel Badea, care s-a gîndit să mă felicite cu ocazia, cică, „Zilei românilor de pretutindeni".

Dau mai jos scrisoarea d-lui senator, urmată de răspunsul meu, pentru că, nu-i așa, nu se cuvine să te heretisească omul, iar tu să nu-i întorci amabilităţile...1 decembrie.

Dragi români de pretutindeni,Cu prilejul „Zilei românilor de pretutindeni" vă adresez vouă, românilor din lumea întreagă, calde felicitări, precum şi îndemnul de a păstra în suflet spiritul, cultura şi limba românească. Doresc să vă felicit şi să vă mulţumesc pentru contribuţia pe care o aduceţi la dezvoltarea comunităţilor şi a ţărilor în care vă aflaţi, precum şi pentru păstrarea şi afirmarea valorilor şi tradiţiilor româneşti. Din Australia până în America de Nord, din Europa şi până în Asia, românii au ridicat pe podiumurile sportului de performanţă drapelul naţional al României, au dus la cele mai prestigioase universităţi frumosul grai românesc şi excelează în orice domeniu activează, făcând cinste ţării natale.

Trebuie să ne amintim că suntem români în fiecare zi dăruită nouă de Dumnezeu şi să păstrăm vii în inimile noastre cuvintele lui M. Sadoveanu: „Patriotismul nu înseamnă ura împotriva altor neamuri, ci datorie către neamul nostru; nu înseamnă pretenţia că suntem cel mai vrednic popor din lume, ci îndemnul să devenim un popor vrednic."Doresc să vă felicit, de asemenea, şi cu ocazia „Zilei Naţionale a României". Avem datoria de a păstra vie şi a cinsti amintirea celor ce au luptat pentru unitatea şi libertatea poporului, precum şi de a privi spre viitor cu optimismul, curajul şi încrederea cu care au făcut-o şi strămoşii noştri, de la cei căzuţi pe câmpul de luptă, până la cei care au pierit în inumanele închisori comuniste.Cu aceste ocazii, transmit românilor de pretutindeni cele mai bune gânduri şi urări de sănătate, fericire şi succes. Fie ca Dumnezeu să binecuvânteze România şi pe români, oriunde s-ar afla ei.La Mulţi Ani România!La Mulţi Ani români de pretutindeni!Birou Senatorial Viorel BadeaSenator Pentru romanii din Europa si AsiaMembru al Delegatiei Permanente a Parlamentului Romaniei la APCEPresedinte al Comisiei pentru Romanii de Pretutindeni Tel/Fax: 0213101911 http://www.badeaviorel.ro/....Dragă
Domnule Senator Viorel Badea,

Sînt și eu unul dintre „românii de pretutindeni" care au primit scrisoarea dumneavoastră cu ocazia, nu știam, „Zilei românilor de pretutindeni". Vă mulțumesc pentru caldele urări și îndemnuri, chiar dacă, trebuie să mărturisesc, laudele dvs. sînt exagerate în ce mă privește pe mine, unul din românii de pretutindeni cărora vă adresați. Nu am adus nici o „contribuție" comunității care a binevoit să mă primească (în afară de cîteva taxe), nu am afirmat prin nimic „valorile românești", nu practic sport de performanță sub drapelul țării, iar singurul domeniu în care „excelez" deocamdată este livrarea de mîncare indiană la domiciliu, pentru că lucrez ca delivery driver la un restaurant dintr-un orășel scoțian.Alta ar fi fost însă situația dacă mi-ați fi scris, dvs. sau unul dintre numeroșii dvs. colegi din Parlament, acum șase luni, cînd încă nu eram un român „de pretutindeni", ci un român de la mine de-acasă, mai exact din Iași.

Aș fi putut să vă răspund că sînt cercetător științific la Universitatea Al. I. Cuza și că mă ocup de editarea Bibliei de la 1688, prima ediție critică a celei mai vechi Biblii românești (știați că sîntem ultimul neam din Europa care încă nu are prima sa Biblie într-o ediție critică?). M-aș fi mîndrit cu fetele mele, care practicau un sport de performanță sub drapelul țării, cum spuneți, și m-aș fi lăudat că am dus și eu puțin din „graiul țării" mele pe la Paris și Geneva, sau că mi-am petrecut șapte ani printre vechile manuscrise românești, primind pentru munca mea o summa cum laude. Dar nici dumneavostră nu mi-ați scris, nici eu nu v-am răspuns. Așa merg lucrurile, cum s-ar spune.Dar de ce îmi scrieți tocmai acum, cînd mi-am luat lumea în cap, împreună cu ai mei, și ne-am alăturat și noi „românilor de pretutindeni" care își caută pe aiurea dreptatea pe care nu au găsit-o în țară?Ca să îmi arătați că vă pasă?Dacă vă pasă atît de mult de „valorile și tradițiile românești", de ce nu mi-ați scris, dvs. sau colegii dvs., pe cînd eram în țară?

De ce nu m-ați întrebat cum ne descurcăm cu nouă milioane pe lună, eu și colegele mele, tineri doctori în filologie și slujbași ai culturii române pentru care suspinați acum? V-aș fi rugat atunci, dacă știam că vă interesează atît de mult istoria neamului, să faceți ceva pentru profesorul meu de istorie, care se stinge de boală pentru că din pensia sa nu-i ajung banii de medicamente. V-aș fi chemat la Iași să vedeți cum trăiește de pe o zi pe alta un antrenor de performanță, pentru care s-a cîntat imnul României la Berlin, și cum niște copii devotați se antrenează să devină campioni pe podelele roase și pline de cuie ale unei săli de sport care n-a prins încă o campanie electorală. V-aș fi dus prin oraș și v-aș fi arătat Filarmonica ieșeană, care de zece ani stă să se prăbușească sub schele, și Teatrul Național, mutat într-un cub de carton. Și la urma urmei, dacă tot invocați acum cuvintele lui Sadoveanu și îndemnul „să devenim un popor vrednic", v-aș fi spus că de douăzeci de ani mă simt, în fiecare zi, mințit, furat și umilit în țara mea.Și că am obosit să devin „vrednic" printre șmecheri, canalii politice și „băieți deștepți".Dar, repet, nici dvs. nu m-ați întrebat, nici eu nu v-am răspuns. Și atunci, de ce m-ați găsit tocmai acum?Domnule senator, e un cinism fără de margini să-i heretisiți pe emigranții români cu ocazia unei așa-zise „zile a românilor de pretutindeni".

Nu poate fi o sărbătoare o zi a românilor „de pretutindeni", există doar o singură zi a românilor și a României din care găștile politice care s-au succedat ne-au împins, pe mine și pe alte milioane de compatrioți, să ne luăm lumea în cap, să ne lăsăm în urmă limba, părinții și prietenii și să ne căutăm pe aiurea pîinea și dreptatea. Ce sărbătoare vedeți în asta? Nu e nici o sărbătoare pentru familiile despărțite, pentru frații și prietenii lăsați în urmă, sau pentru acei „români de pretutindeni" ai căror copii s-au spînzurat în țară de dorul lor. Și, în general, nu există sărbători adevărate cînd te afli „pretutindeni", ci doar acasă.Iertați-mă, dar nu am nevoie să-mi amintiți dvs. de „valorile românești". Ocupați-vă de ele în țară, acolo unde „cultura și valorile românești" sînt lăsate în paragină. Și v-aș mai ruga ceva. Sînteți totuși un reprezentant al clasei politice românești. Aveți decența de a nu amesteca în gesturile dvs. electorale amintirea „celor ce au luptat pentru libertatea poporului".În Franța am cunoscut un om care și-a pierdut o mînă în masacrul de la Otopeni, în decembrie '89. Lucrează acum ca magazioner la un depozit, din mila unor străini generoși. Vă asigur că omul acesta ar scuipa astăzi pe orice discurs politicianist în care sînt amintiți eroii din decembrie '89. Altfel, o duce bine (în curînd, îl veți putea vedea și auzi într-un documentar tv despre Revoluție, apropo, nu-i așa, de cei care „fac cinste țării natale").

La sfîrșit, aș vrea să vă asigur că nu mi-e rușine că sînt român. Așa mi-am învățat și fetele, să nu le fie rușine să spună de unde vin. Singurele momente în care mi-e rușine că-s român sînt atunci cînd politicienii îmi vorbesc despre România. În gura lor, România pute ca o hazna infestată, din care mă bucur că mi-am salvat copiii. Ca o măsură de igienă, ar fi prea mult dacă v-aș cere să păstraţi măcar distanța tăcerii?Ioan-Florin Florescu

Comentarii

  • Probabil ca acest domn senator de diaspora a semnat doar scrisoarea de mai sus redactata de vreun contopist de-a domniei sale .A se vedea noul limbaj de lemn post -decembrist,perfid si cu dedesubturi ce se doreste sa atinga pe romanul de "pretutindeni" la lingurea-ua nostalgico-emotionala. Eu sunt sigur ca majoritatea dintre noi care care am razbit printre straini suntem suficient de caliti pentru a nu lua in consideratiune aberatiile politicianului romanesc contemporan.

    Sfatul meu, tuturor romanilor ce doresc sa scape de asemenea specime bipede(si care scriu scrisori) care inca isi mai fac veacul prin spatiul Carpato-Danubiano-Pontic este sa-si muste buza si sa-si faca valijoara frumusel cu destinatii la mii de km, peste mari si tari pentru care inca se mai poate.Fratilor,Romania nu se mai face bine in veci vecilor ! Poporul roman a incetat sa mai existe demult.Astazi este doar o populatie pestrita ce misuna peste un teritoriu.In cativa ani nationalitatile conlocuitoare vor lua locul romanilor definitiv si iremediabil asa cum se arata prin statisticile anuale. Locul romanilor curati de astazi a ramas exilul.Trist dar sanatos.

    PS .Deseori ne amuzam copios cand mai dam din cand in cand pe TVR international si auzim acele anunturi bombastice facute de Ministerul Afacerilor Externe in care anunta ca in nu stiu ce tara de mana a cinspea e stare de asediu sau necesitate si cetatenii romani sunt indrumati parinteste sa paraseasca imediat tara respectiva. Pe cand si un anunt de genul "Romani din Romania ! Parasiti imediat tara ,imbecilitatea si mediocritatea a castigat alegerile generale":))

  • Multumesc pentru acest comentariu ucigator de realist in care te recunosc in fieacre cuvant. Esti acelasi sensibil la frumos si direct , cel putin eu subscriu la toate afirmatiile tale din comentariul de mai sus.

  • Daca nu-l credeti pe Dan spun urmatoarele: Romania a ajuns putin sub nivelul populatiei din 1966 dar ritmul de scadere este accelerat 3 milioane si jumatate in 9 ani

    Din 2002 cand eram 21,680,974 , in 2011 19,095,00. deci in concluzie daca scadem la fiecare 10 ani cu 3.5 mil in 50 ani pa si la revedere. Daca mai luam in calcul ca multi etnici tigani se declara romani sau nu dupa cum au interesul putem deduce cine va inlocui aceasta populatie.

    Surse

    http://www.insse.ro/cms/files/RPL2002INS/vol1/tabele/t01.pdf

    http://www.insse.ro/cms/files/RPL2002INS/vol4/tabele/t1.pdf

    http://www.insse.ro/cms/files/RPL2002INS/vol4/titluriv4.htm