Yuu-huu, am ajuns in Australia!
Nu am crezut ca o sa zbor vreodata aproape 15 ore in continuu si sa vad 7 filme unul dupa altul…
Zborul Dubai – Sidney a fost cumplit de lung, dar excelent din punct de vedere al serviciilor Emirates-ului.
Airbus-ul A380 este cu adevarat exceptional, iti inspira multa
siguranta si iti ofera mult confort – chiar si la ‘economic’. Este o
experienta pe care o recomand tuturor.
Chiaunit
de somn (asta e, nu pot dormi in avion!), am ajuns la Sidney la ora
locala 7 a.m. Dintre toti pasagerii (peste 500), autoritatile de
imigrare au luat la puricat 3: un pakistanez, un chinez si un…roman
(fireste ) – respectiv pe subsemnatul. In afara unui control
proctologic (de care am scapat, slava Domnului!), mi-au intors pe dos
toate bagajele, mi-au adresat zeci de intrebari si s-au uitat pe toate
hartiile pe care le-am adus cu mine (ce inspirat am fost ca mi-am
tiparit bilete de avion,
confirmarea inregistrarii la maraton, vouchere-le de cazare, viza
electronica etc., alftel cred ca mai eram si acum in Sidney…). Au ramas
cam blocati la povestea mea cu maratonul pe 7 continente (m-au crezut de
abia dupa ce le-am aratat tricoul de concurs, pe care am imprimata
lista lor), nu prea intelegeau cum poate un roman sa faca asta fara
intentia de a ramane pe undeva…
Dupa
1 ora si jumatate (!) mi-au pus in pasaport viza de intrare si am
reusit sa prind zborul Qantas (liniile aeriene australiene) de la 9.30
catre Ayers Rock. Un zbor de aproape 4 ore, fara incidente si in care am
admirat de la 10.000 de metri (atunci cand nu erau nori) un peisaj
selenar (desert cat cuprinde…).
Organizatorii
maratonului ne-au intampinat la aeroport si ne-au dus la locurile de
cazare. Pe drum, am fost pusi in garda in privinta temperaturii, care la
ora pranzului este foarte ok – in jur de 22 de grade, dar care scade
seara si dimineata pana aproape de 0, deci trebuie sa avem haine groase
cu noi daca ne indepartam de hotel.
Resort-ul
este situat la aproximativ 5 km de aeroport si vreo 10 km de muntele
Uluru, cu care nu m-am putut abtine sa nu fac o poza inainte de a scrie
aceste randuri…
Chiar
daca am in cap doar dorinta de a dormi, trebuie sa mai aman somnul,
pentru ca la ora 16.00 este programata sedinta tehnica si trebuie sa imi
iau numarul de concurs, sa aflu programul detaliat pentru urmatoarele
zile etc.
Din
cate am inteles de la organizatori, vor fi in jur de 100 de concurenti.
Cu unul dintre ei (un american – Cristopher) m-am conversat in autocar.
Pe 31 iulie, daca va termina maratonul australian, va intra in clubul 7 continents. Imi plac americanii astia, fiindca sunt simpatici si alearga mult .
Pe curand,
Andrei zburatorul